Cresterea tensiunii, cu sensul de hipertensiune vasculara sau hipertensiune arteriala, adica cresterea presiunii la nivelul retelei arteriale. Termenul hipertensiune arteriala desemneaza in practica cresterea tensiunii in arterele marii circulatii (hipertensiunea sistemica), presiunea maxima depasind 170 mmHg si putand atinge 250-300 mmHg, iar presiunea minima depasind 100 mmHg. De fapt, presiunea arteriala normala variaza in functie de varsta si, uneori, in functie de originea etnica. 1) Tensiune arteriala optima: TAS (tensiunea arteriala sistolica) < 120, TAD (tensiunea arteriala diastolica) < 80. 2) Tensiunea arteriala normala: TAS < 130, TAD < 85. 3) Tensiunea arteriala la limita superioara a normalului: TAS 130-139, TAD 85-89. 4) HA gradul 1 (usoara): TAS 140-159, TAD 90-99. 5) Subgrup borderline: TAS 140-149, TAD 90-94. 6) HA gradul 2 (moderata): TAS 160-179, TAD 100-109. 7) HA gra¬dul 3 (severa): TAS 2: 180, TAD > 110. 8) HA sistolica izolata: TAS S 140, TAD < 90. 9) Subgrup borderline: TAS 140-149, TAD < 90. Cand valorile tensiunii sistolice si distolice se incadreaza in doua categorii diferite, pentru clasificarea hipertensiunii se ia in considerare valoarea cea mai mare. Hipertensiunea arteriala provoaca frecvent cefalee, tulburari senzoriale usoare, crampe ale extremitatilor si poate fi la originea unor complicatii grave, indeosebi accidente nervoase de origine vasculara, insuficienta ventriculara stanga, insuficienta renala. Clasificarea sindroamelor hipertensive : 1) Hipertensiune arteriala esentiala.2 ) Hipertensiunea arteriala secundara (simptomatica).
